Frate, frate de Marc Titieni

Nepoții unui profesor universitar ieșit la pensie se întorc acasă să aibă grijă de bunicul bolnav. Revederile nu merg așa cum trebuie, iar casa în care au crescut le oferă o surpriză care le poate repara viețile.

O comedie amară despre ratați și ratări, despre fragilitatea legăturilor de familie și despre alegeri dificile.

Motorul principal al spectacolului implică apariția unei posibile salvări ale acestor destine nefericite – salvare care are condiții incomode și dificile.

Tu până unde ai merge pentru a-ți repara viața, chiar dacă asta ar putea distruge pe cineva drag?

„Vreau să fiu sincer cu mine, cu spectatorii și cu colegii mei din distribuție. Vreau să fim cu toții sinceri despre ce înseamnă să vrei să îți repari viața cu prețul de a-i distruge pe alții – să fim sinceri cu dorințele noastre egoiste și cu cât de bine știm să le echilibrăm pe balanța sinelui cu iubirea și empatia.” – (George Anton- regizor)
„Deși nu trăiesc aceleași probleme ca personajele, decorul intim, lipsa distanței dintre scenă și spectatori, și dialogul direct, aproape brutal, m-au făcut să mă simt parte din acea familie. Nu eram un simplu spectator privind de la distanță, eram chiar acolo, în mijlocul sufrageriei lor, așezată pe un scaun la doar un metru de masa unde se desfășura totul.” – Irina Moreno, spectator

Textul a fost scris în cadrul atelierului de scriere dramatică susținut de Mimi Branescu.